Autori Articole

Alexandru Zub

Alexandru Zub (n. 12 octombrie 1934, Vârfu Câmpului, Botoșani) este un istoric român, membru corespondent al Academiei Române din 10 septembrie 1991 și membru titular din 2004. Deoarece a organizat în 1957 o manifestare studențească, considerată ilegală de către autorități, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare, a fost condamnat la zece ani închisoare politică (din care a executat șase, ca deținut politic).

  • După absolvirea Școlii Normale (Pedagogice) din Șendriceni – Dorohoi, a urmat cursurile Facultății de Istorie din Iași.
  • Din 1963 a lucrat în cercetare, inițial în colectivul de istorie medie, apoi în cel de istorie modernă la Institutul de Istorie și Arheologie “A. D. Xenopol” din Iași.
  • În 1973 a devenit doctor în științe istorice.
  • Din 1989 este director al Institutului de Istorie “A. D. Xenopol” din Iași. S-a aplecat asupra unor personalități ale istoriografiei românești: Mihail Kogălniceanu.
  • Din 2006, este șeful secției istorice a Academiei Române, succedându-i lui Dan Berindei.Și-a legat numele de editarea unor lucrări de referință ale marilor istorici români: V. Pârvan, Corespondență și acte (1973); M. Kogălniceanu, Opere II (Scrieri istorice) (1976); V. Pârvan, Scrieri (1981); A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană ș.a.https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Zub

Comentează