Octavian ONEA (n. 11 Februarie 1944, Iaşi). A urmat gimnaziul şi liceul la actualul Colegiu Naţional “I.L.Caragiale” din Ploeşti (1955-1962) şi Facultatea de Istorie, secţiile Istorie universală veche şi Arheologie şi Istoria veche a României şi Arheologie, la Universitatea Bucureşti (1962-1967). Colaborator la Muzeul de Istorie al regiunii Ploeşti (1967-1968), muzeograf la Muzeul memorial “B.P.Hasdeu” din Câmpina (1968-1998), consilier pentru cultură, culte şi învăţămînt la Prefectura jud. Ph. (1998-2007). A participat la cercetările arheologice de la Târgşorul Vechi (şef şantier Gh.Diaconu, 1966, 1967, 1968), Sucidava (Celei, şef şantier Prof. D.Tudor, 1968), Slăveni şi Romula (Reşca, şef şantier D.Tudor, 1969) şi a făcut periegheze la Pietroasele, Clondiru de Sus, Dara, Câlţeşti şi Şarânga (1970), rezultatele determinând reluarea săpăturilor arheologice de la castrul de la Pietroasele. A colaborat la organizarea M. de Arheologie Târgşorul Vechi (la palatul Moruzzi, 1967), M. Rezervaţiei arheologice Târgşor (în aer liber, 1967-1968), M. sătesc Târgşorul Vechi (1968, toate cu Prof. N.I. Simache şi Gh.Diaconu), M. Castrului roman de la Slăveni (1969, cu Prof. D. Tudor, Mihai Vechilu şi N. Conovici), M. Medaliilor şi Sigiliilor, de la Ploeşti (în locul M. Ceasului, 1971), la reorganizarea M. Ceasului (1971, amândouă sub îndrumarea Prof. Simache), M. de Ist. şi Arh. al jud. Ph. (1973-1974, coordonator tematică Epoca medie şi colaborator la Ep. modernă), M. memorial “B.P.Hasdeu” din Câmpina (tematica 1985 şi 1986) şi la achiziţionarea Casei natale a Poetului Nichita Stănescu din Ploeşti (1998). A supravegheat subzidirea Bisericii Mănăstirii Turnu de la Târgşor (1967) şi restaurarea Castelului Iulia Hasdeu (1980-1995, cu păreri uneori diferite), a colaborat la conservarea termelor castrului roman de la Târgşorul Vechi (1967, 1983) şi a protejat integritatea proprietăţii Hasdeu de la Câmpina. A organizat expoziţii temporare la Câmpina, Bucureşti, Chişinău şi Călăraşi (Republica Moldova), Ploeşti, Suceava, Bacău, Buzău etc., între care: Centenarul Iulia Hasdeu – 1869-1969 (2 Noe.-15 Dec. 1969, cu Prof. Simache, la M. Hasdeu; itinerată la Sinaia, Buşteni şi Breaza), Câmpina – trepte în istorie (17 Mai-15 Iunie 1979, la Casa de Cultură Cp.), Chipuri şi privelişti din Transilvania (14-27 Iulie 1993, la M. Naţional de Artă Chişinău, vernisată de ministrul Ion Ungureanu), Moldoveanul şi Munteanul sunt fraţi buni cu Ardeleanul (1 Dec. 1995- Ian. 1996, la Casa Scriitorilor din Chişinău, ambele cu fotografii artistice de dr. Ion Cionca), Un secol în imagini (30 Aug.-30 Sept. 1996, cu M. Peleş Sinaia şi M. Naţional al Petrolului Pl., la Casa Scriitorilor din Chişinău; donată Centrului Naţional de Studii Literare şi Muzeografie “M.Kogălniceanu” din Chişinău).
A înfiinţat Fundaţia Hasdeu din Câmpina (1991), cu o Filială activă la Chişinău, şi a colaborat la înfiinţarea Fundaţiei Iorga de la Vălenii de Munte (fondator, 1991), Fundaţiei Cezar Petrescu din Buşteni (fondator, 1992) şi Fundaţiei Nicolae Grigorescu din Câmpina (1992). După 1989 a iniţiat la Muzeul Hasdeu câteva sărbători cu date fixe: Sărbătoarea Iuliilor, la 2 Iulie, Zilele B.P.Hasdeu, în jur de 28 Februarie, inclusiv, şi Zilele Iulia Hasdeu, în jur de 2 şi 14 Noembrie, “zilele” putându-se extinde, de la Câmpina, şi în alte localităţi (Zilele Hasdeu, 25-26 Febr. 1993 – Institutul Român pt. Drepturile Omului şi Biblioteca Municipală „M.Sadoveanu”, Bucureşti, 27-28 Febr. – Câmpina; Ediţia a II-a, 1994, 18 Febr. – Liceul „B.P.Hasdeu”, Bălţi – atribuirea denumirii şi desvelirea efigiei, 28 Febr. – Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”, Chişinău ; Ediţia a IV-a, 1997, 27 Februarie – Muzeul judeţean de Istorie “Iulian Antonescu”, Bacău, 28 Februarie – Muzeul Hasdeu ; Ed. V, 1998, 23 Febr. – Bibl. „B.P.Hasdeu”, Chişinău – inaugurarea Centrului Naţional de Hasdeologie şi a Camerei memoriale Hasdeu; 27 Febr.-1 Martie, Câmpina; 2 Martie, Colegiul „B.P.Hasdeu”, Buzău).
A publicat studii şi articole în „Magazin istoric” „Revista de lingvistică şi ştiinţă literară” (Chişinău), „Cugetul – Revistă de istorie şi ştiinţe umaniste” (Chişinău), „Anuar” (Ploieşti), „Arhivele Prahovei”, „Ateneu” „Argeş” , „Luceafărul”, „Almanahul Luceafărul”, „Literatorul”, „Literatură şi Artă” (Chişinău), „Contemporanul” „Flacăra”, „Flacăra almanah”, „Verva”, „Axioma”, „Pagini literare”, „Sinteze literare”, „România literară” ş.a. Şi cărţile şi broşurile: Cercetări în necropola Sucidavei, jud. Olt (1968), Bucureşti, Editura Academiei, 1973 (cu C.Petolescu), extras din „Materiale şi cercetări arheologice”, vol. X, Un raport al lui Grigore G. Tocilescu privitor la înfiinţarea muzeului din Câmpulung-Muscel, Câmpulung-Muşcel, 1981, extras din Muzeul Câmpulung Muscel, „Studii şi comunicări”, I; Alexandru Hasdeu între contemporanii săi români, Bucureşti, Editura Academiei, 1989, extras din „Academia Română – Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice”; Vechi încercări de constituire a Muzeului Hasdeu, I, Ploieşti, 1991, II, 1995, extrase din „Anuarul Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova”; Mihai Viteazul şi Ploieştii, Ed. Verva, Câmpina, 1991; Genealogia familiei Hasdeu alcătuită de Tadeu Petriceicu Hasdeu, Iaşi, Ed. Academiei Române, 1996, extras din „Arhiva genealogică”, I (VI), 3-4, 1994; Şi totuşi, când s-a născut B.P.Hasdeu?, Ed. Verva, Câmpina, 1998; Aron Pumnul – Studii genealogice: Istoria familiei Petriceicu-Hajdău, Iaşi, Ed. Academiei, 1998, extras din „Arhiva genealogică”; Titus – Piesă în 3 acte, Ed. PrintEuro, Ploieşti, 2004; Comentarii şi contribuţii la Dicţionar(ul) istoric al judeţului Prahova, Ed. Pygmalion, Ploeşti, 2006; Au fost Ploeştii urbea «Scrisorii pierdute» ?, Ed. Premier, Ploieşti, 2008; Călătoria – Menodramă într-un act, Ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2008.