Evenimente editoriale Evenimente

Petr Blažek. Torțe vii în Blocul Sovietic. Lansare București. 11 ianuarie 2024

Pe 11 ianuarie 2024 a avut loc la Centrul Ceh din București, în prezența autorului, istoricul ceh Petr Blažek, lansarea volumului „Torțe vii în Blocul Sovietic. Cazuri de autoincendiere motivate politic în anii 1966-1989”, care a fost acompaniată de o discuție și de proiecția documentarului „Cred că nu va fi nevoie de mai multă lumină” (r. Olga Sommerova, CZ, 2020). De asemenea, evenimentul a fost cu atât mai special cu cât anul acesta comemorăm 55 de ani de la moartea lui Jan Palach, respectiv 35 de ani de la cea a lui Liviu Corneliu Babeș.
„Petr Blažek a dedicat mulți ani documentării cazurilor de autoincendiere motivate politic în țările europene din Blocul de Răsărit. A reușit să acceseze numeroase documente necunoscute până acum și, adesea, a câștigat încrederea familiilor torțelor vii. De asemenea, a descris diferitele forme de evocare a lor și a vizitat locurile legate de viața și moartea eroilor acestei cărți.
Cartea Torțe vii în Blocul Sovietic este cea mai amplă abordare a acestei teme și mulți ani de acum înainte va putea servi ca bază pentru continuarea cercetării. Importanța ei nu se limitează însă doar la valoarea ei științifică. Cartea este un fel de monument închinat celor care s-au hotărât să aleagă o suferință inimaginabilă ca să protesteze împotriva răului și, în multe situații, ca să-i provoace pe ceilalți la rezistență.” (Dr. Łukasz Kamiński)
„Între cazurile prezentate în această carte sunt și cele ale lui Márton Moyses și Liviu Corneliu Babeș, care, din păcate, nu sunt încă bine cunoscute publicului din țara noastră. […]” (Dr. habil. Cosmin Budeancă).
???? La discuție au participat:
– Petr Blažek – istoric ceh, autorul cărții
Alexandru Groza – manager al Muzeului Ororilor Comunismului în România
Cosmin Budeancă – istoric, profesor, editor al ediției în limba română a cărții
– Heliana Ianculescu – traducător din limba cehă
– Robin Ujfaluši-director Centrul Ceh București
– Nicolae Constantinescu – președinte Fundația Culturală Memoria
– Doina Jela – scriitor
???? Volumul a apărut în condiții grafice deosebite (428 pagini), la Editura Fundației Culturale Memoria, un proiect 2023 co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Editor al ediției în limba română a cărții – Cosmin Budeancă
Traducerea din limba cehă a fost realizată de Helliana Ianculescu.
Pentru comenzi: https://www.revistamemoria.ro/petr-blazek-torte-vii-in…/.
Evenimentul a fost organizat de Centrul Ceh și Fundația Culturală Memoria, alături de Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare, Festivalul de Film și Istorii Râșnov și Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Ororilor Comunismului în România.

Petr Blažek, important cercetător al Institutului pentru Studiul Regimurilor Totalitare, are o carieră remarcabilă în istoria politică. Datorită pregătirii sale academice și intereselor sale profesionale, a devenit o autoritate în domeniul studiului regimurilor totalitare. Lucrările anterioare ale lui Blažek privind aspectele politice și sociale subliniază capacitatea sa de a lega teoria de practică. A acționat în calitate de consilier de specialitate în producția mai multor documentare istorice și filme de lungmetraj (de exemplu, The Burning Bush, The Charlatan).

Ar putea fi o imagine alb-negru cu 1 persoană şi ochelari de vedere

Dr. habil. Cosmin Budeancă este redactor-șef la „Memoria – revista gândirii arestate”, coordonator de doctorate la Universitatea din București și expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). El este abilitat în Istorie la Universitatea din București; a urmat studii post-doctorale și un doctorat în Istorie la Universitatea „Babeș-Bolyai”. A publicat mai multe studii și volume pe teme de istoria comunismului, în țară și străinătate. Cele mai recente volume: Hans Bergel. Privind mereu spre România, Editura Fundației Culturale Memoria & Editura Mega; Războiul de pe Nistru din 1992: 30 de ani după…, Editura Pontos (coord., împreună cu Sergiu Musteață, Natalia Putină); „Suferința nu se dă la frați”. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958), ediția a II-a revăzută și adăugită, Polirom (coautor, împreună cu Cornel Jurju); Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuți politici în timpul comunismului. Mărturii și documente, vol. II, Polirom.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană

Alexandru Groza – manager al Muzeului Ororilor Comunismului în România

El este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, a fost Fulbright Visiting Researcher la Institute of Slavic East European and Eurasian Studies (ISEEES), la Universitatea din California – Berkeley, iar în prezent este managerul Muzeului Ororilor Comunismului în România.

Alexandru Groza a îndeplinit și rolul de Manager de proiect la Ferestroika Experience, un muzeu privat al vieții cotidiene în comunism. A organizat numeroase expoziții tematice axate pe memoria regimului comunist. Este coautor (alături de Adrian Cioroianu) al volumului „Elena a României – Regina-Mamă, Regina Suferinței și a speranței” (2018).

May be an image of 1 person and eyeglasses

Vă prezentăm mai jos câteva imagini din timpul proiecției filmului – Cred că nu va fi nevoie de mai multă lumină (regia Olga Sommerova, CZ – 2020).

Prin sacrificiul său, Jan Palach a arătat că și-a prețuit națiunea mai mult decât propria viață. Acest documentar nu aduce doar o nouă perspectivă asupra lui, dar și o nouă provocare pentru generația de astăzi. Despre actul eroic al lui Jan Palach au fost deja realizate mai multe filme. Însă, de-a lungul anilor, societatea s-a schimbat, iar actul lui Palach capătă un nou sens. Istoricul Petr Blažek, care a fost preocupat de Jan Palach întreaga sa viață profesională, a descoperit noi martori și informații despre viața lui Palach, care au adus la lumină mai multe despre motivațiile unui băiat obișnuit de douăzeci de ani de a recurge la un act care a influențat cel puțin trei generații, al cărui nume este cunoscut în întreaga lume, pentru care se construiesc monumente și după care se numesc străzi, piețe, parcuri. De ce istoricii și filosofii sunt încă preocupați de el, de ce poeții scriu poezii despre el, sculptorii creează sculpturi și pictorii pictează? Jan Palach a intrat în istoria Cehiei ca unul dintre simbolurile luptei seculare dintre adevăr și putere. Prin acțiunea sa, el a provocat societatea: cu toții avem o responsabilitate pentru lumea în care trăim. Eu mi-am sacrificat viața – tu ce vei face?

Înregistrarea evenimentului o gasiti aici:

 

 


FORMULAR DE COMANDA